Am intalnit pescari de crap, care inca traiesc cu impresia ca adaugand cantitati mari de arome in nade si momeli , vor avea capturi mai multe si mai mari.
Adevaratii crapari stiu insa ca aceasta ipoteza nu se adevereste in practica, ba dimpotriva de fiecare data cand s-a exagerat cu aromele, rezultatele au fost negative.
Daca veti cauta in literatura de specilaitate,veti gasii cu siguranta,ca,crapul este un peste cu simturile,(deci inclusiv gustul si mirosul) foarte dezvoltate, asadar cantitatile mari de arome in loc sa,, gadile'' intr-un mod placut simtul olfactiv al crapului,vor traumatiza pur si simplu ,,mucoasa nasala'' a acestuia alungandu-l la mare distanta de locul nadit.
Nu sunt chimist de meserie,dar daca am analiza cat de cat componenta chimica a unei arome, oarecare,am constata ca ea se compune din ami multe elemente de baza.
Gustul de banana de exemplu se compune din propilenglicol, vanilin si eugenol.
Simturile crapului pot fi sensibilizate numai de una, de doua sau chiar de toate elemente componente ale acestei arome,cred ca stiti si voi ca toate aceste arome sunt create artificial, fiind de fapt niste compusi chimici, ale caror amestec dau diferite arome.
Crapul de exemplu nu va simti niciodata gust de banane sau capsuni natural,,ci va percepe aroma data de un compus chimic format din diferitele elemente chimice.
Un experminent arata ca daca crapilor le ve-ti da fructe cu arome naturale acestia nici macar nu vor trece pe langa ea,dar daca aruncati ceva boilesuri,boabe de porumb sau altceva,care in prealabil au fost trecute prin diferite arome artificiale,v eti obserca ca acestia se vor ingramadii efectiv pe momeala.
In lume exista cateva sute de arome descoperite de omenire,dupa ce am ami citit ,m-am documentat am observat ca defapt aceste toate arome,sute,sunt defapt compusii chimici, formate din uleiuri volatile, alcooli, diacetin-ul, triacetin-ul,etc.
Asadar de retinut este faptul ca nu neeaparat unele arome pot fi mai de efect deact altele,puteti observa si voi,arome care pe o balta dau rezultate foarte bune iar pe alta ioc.
Aceiasi situatie se poate constata si daca ne referim la anotimpuri diferite,unele arome merg de minune vara dar iarna dau rezultate slabe,putem banuii ca o influenta oarecare pot avea si valorile diferite ale PH-ului apelor din diferite arii geografice,precum si modificarile acestor valori in functie de anotimp,acestea raman insa doar niste banuieli,atata timp cat nu avem efectuate studii care sa le confirme sau sa le infirme.
Ceea ce stim insa cu siguanta este faptul ca sansele de a ademenii crapul prin adaugarea unor arome in nada depind intr-un mod hotarator de cantitatea de arome pe care o utilizam.
Majoritatea producatorilor recomanda folosirea a 10 ml de aroma la un kg de nada, de exemplu nu va putea nimeni sa demonstreze ca nada mea este ocolita de crapii, fiinca folosesc cantitati mai mici de 10 ml de aroma, iar excesul de arome va asigur eu ca poate sa strice si cele mai bune nade.
Daca vreti sa faceti un expermiment simplu si eficace,la prima utilizare a aromei folositi cantiatea recomandata de producator apoi la fiecare partida reduceti pana veti ramane cu 1 ml,atunci vedeti paradoxal ca rezulattele vor creste pana la un anumit punct apoi pauza. Majoritatea pescarilor procedeaza exact invers , cum vad ca nu au rezultate cum mai adauga cateva picaturi de aroma si mai mult uneori pana la gradul de insuportabilitate al crapului diminuandu-si considerabil sansele.
Asadar ganditi-va bine inainte de a picura aroma in nada sau chiar pe momeli, o picatura poate face diferenta intre voi si vecinul de vis-a -vis.
Adevaratii crapari stiu insa ca aceasta ipoteza nu se adevereste in practica, ba dimpotriva de fiecare data cand s-a exagerat cu aromele, rezultatele au fost negative.
Daca veti cauta in literatura de specilaitate,veti gasii cu siguranta,ca,crapul este un peste cu simturile,(deci inclusiv gustul si mirosul) foarte dezvoltate, asadar cantitatile mari de arome in loc sa,, gadile'' intr-un mod placut simtul olfactiv al crapului,vor traumatiza pur si simplu ,,mucoasa nasala'' a acestuia alungandu-l la mare distanta de locul nadit.
Nu sunt chimist de meserie,dar daca am analiza cat de cat componenta chimica a unei arome, oarecare,am constata ca ea se compune din ami multe elemente de baza.
Gustul de banana de exemplu se compune din propilenglicol, vanilin si eugenol.
Simturile crapului pot fi sensibilizate numai de una, de doua sau chiar de toate elemente componente ale acestei arome,cred ca stiti si voi ca toate aceste arome sunt create artificial, fiind de fapt niste compusi chimici, ale caror amestec dau diferite arome.
Crapul de exemplu nu va simti niciodata gust de banane sau capsuni natural,,ci va percepe aroma data de un compus chimic format din diferitele elemente chimice.
Un experminent arata ca daca crapilor le ve-ti da fructe cu arome naturale acestia nici macar nu vor trece pe langa ea,dar daca aruncati ceva boilesuri,boabe de porumb sau altceva,care in prealabil au fost trecute prin diferite arome artificiale,v eti obserca ca acestia se vor ingramadii efectiv pe momeala.
In lume exista cateva sute de arome descoperite de omenire,dupa ce am ami citit ,m-am documentat am observat ca defapt aceste toate arome,sute,sunt defapt compusii chimici, formate din uleiuri volatile, alcooli, diacetin-ul, triacetin-ul,etc.
Asadar de retinut este faptul ca nu neeaparat unele arome pot fi mai de efect deact altele,puteti observa si voi,arome care pe o balta dau rezultate foarte bune iar pe alta ioc.
Aceiasi situatie se poate constata si daca ne referim la anotimpuri diferite,unele arome merg de minune vara dar iarna dau rezultate slabe,putem banuii ca o influenta oarecare pot avea si valorile diferite ale PH-ului apelor din diferite arii geografice,precum si modificarile acestor valori in functie de anotimp,acestea raman insa doar niste banuieli,atata timp cat nu avem efectuate studii care sa le confirme sau sa le infirme.
Ceea ce stim insa cu siguanta este faptul ca sansele de a ademenii crapul prin adaugarea unor arome in nada depind intr-un mod hotarator de cantitatea de arome pe care o utilizam.
Majoritatea producatorilor recomanda folosirea a 10 ml de aroma la un kg de nada, de exemplu nu va putea nimeni sa demonstreze ca nada mea este ocolita de crapii, fiinca folosesc cantitati mai mici de 10 ml de aroma, iar excesul de arome va asigur eu ca poate sa strice si cele mai bune nade.
Daca vreti sa faceti un expermiment simplu si eficace,la prima utilizare a aromei folositi cantiatea recomandata de producator apoi la fiecare partida reduceti pana veti ramane cu 1 ml,atunci vedeti paradoxal ca rezulattele vor creste pana la un anumit punct apoi pauza. Majoritatea pescarilor procedeaza exact invers , cum vad ca nu au rezultate cum mai adauga cateva picaturi de aroma si mai mult uneori pana la gradul de insuportabilitate al crapului diminuandu-si considerabil sansele.
Asadar ganditi-va bine inainte de a picura aroma in nada sau chiar pe momeli, o picatura poate face diferenta intre voi si vecinul de vis-a -vis.
interesant articol, dar am si eu o intrebare. p un lac nefolosi de 10 ani in care s a populat , c arome sa folosescpentru k io cred k a fost hranit doar cu cerealiere
sal. mi-a placut art.dar ce era mai important ai omis sa aduci la cunstiinta cititorilor.sunt de acord cu ce ai mentionat dar sa nu uitam de ph ul apei, daca ai cu ce sa verifici ar fii foarte util la adaugarea solutiilor(dip...),de cunoasterea lacului de hrana pe care o asigura pestilor(crustacee.....)toate acestea din urma ajuta pescarul la o partida buna de placere si recreere.
merci
felicitari ,iata un pescar care studiaza modul de hranire a pestilor.fire intinse..........
nu tot ce este mult este si bun!
punct ochit punct lovit... e o treaba si aroma asta , mai ales in pescuitul la crap.