Babusca

Babusca seamnana mult cu rosioara,cu care se confunda. Are gura mica, dreapta, terminala, fara mustati. Albul ochiului are o coloratie rosie-galbuie,mai ales in partea superioara(caracter specific).Corpul este acoperit cu solzi de marime mijlocie iar dunga liniei laterale foarte vizibila.Aripioara dorsala incepe pe aceeasi verticala cu aripiorile abdominale. Ariopioara dorsala si anala aproape egala ca marime,iar marginiea analei puternic scobita.Toate aceste caractere o deosebesc de roasioara. Culoarea este diferita,cenusiu-verzuie,albastruie pe spinare,iar laturile cenusiu-galbui-argintat. Aripioarele pectorale, abdominale,anala si coada,colorate pe mergini cu rosu-portocaliu sau galben ca si ochiul.
   

Denumiri Populare: Babusca, balos, ocheana, ochenita, taranca, tarancuta.
Denumiri STINTIFICA:rutilus rutilus carphathorossicus
FAMILIA:ciprinide

DIMENSIUNI: peste de talie mica 15-25 cm, dimesniuni mari 25-35 cm;greutatea 20-200 g,foarte rar atinge 500 g 

   
    HRANA, FEL DE VIATA SI PESCUITUL BABUSTII: noua tehnica a pescuitului static ne ofera prilejul sa putem umple juvelnicul intr-o zii de pescuit si cu alte specii de pesti decat cel de talie mare,gustand in plus placerile unui pescuit de finete.Astefel,pescuitl babustii,rosioarei,obletului,pestii care altadata preocupau pescarul numa in primele stadii ale uceniciei,se situeaza acum pe priml plan al maestriei. Apele noastre,bogate ca putine altele in aceste specii,ne ofera din plin ocazia sa putem face un pescuit rodnic,mai ales in unele zile calduroase,cand stam ore intregi langa unditele intepenite in speranta muscaturii unui peste mare.

    Printre pestii vizati,babusca e la loc de frunte.O gasim in multe ape alte tarii noastre,dar mai cu seama in Dunare,in baltile si jepsile ei,in toate lacurile litorale si in iazuri. Este iubitoare de ape line si locuri linistite. Adesea o gasim umbland in carduri.

    La inceputul primaverii, babusca se tine langa tarmuri,atat in balti cat si in rauri. Ea intra in balti pentru reproducere. Cea mai mare parte din timp ramane aici,avand hrana abundenta.In balti,exemplarele tinere stau mai mult langa maluri,printre ierburi si papurisuri,pe intinsuri cu adancimi mici si mijlocii,unde gasesc hrana mai bogata si un bun adapost contra dusmanilor(stiuca si bibanul);exemplarele mari traiesc mai spre funduri. Pe vreme calduroasa, babusca se tine in straturile superioare ale apei,coborand pe masura ce apa se raceste.

    Echipamentul pentru pescuitul acestui peste va fii format dintr-o varga foarte usoara si rigida.Mulineta nu-si are folosinta neaparata.Firul nu va depasii 0.14-0.15 mm,iar carligul in jurul nr 16.

    Momelile vor variadupa sezonul in care pescuim;priimavara,viermele rosu de namol(am publicat articol in Pescuit Mania)este cel mai atragator,ca apoi sa-si piarda efectul pe masura ce ne apropiem de toiul verii;in plina vara,viermusul,dar mai cu seama cocolosul de miez de paine alba si cubulete de cartof fiert sunt momelile cele mai eficace.

    Pescuitul babustii pretinde neaparat o nadire de fund,de apel si una de excitatie,amorsaje care trebuie facuta cu toata atentia.S-a dovedit ca samanta de canepa inmuiata este cel mai eficace element al unei nade pentru babusca,asa ca o vom folosii in permanenta,amestecata fie cu miez de paine,cand momim cu cocolos de paine,fie cu putin terci de cartof,cand avem cartof in varful carligului. Cand intrebuintam viermii de namol sau viermusii,este necesar sa amestecam in plamadeala nadei si acesti viermisori.Rezultatele se vor simtii imediat.

    Alegerea locului de pescuit este destul de insemnata. Pescuind din barca,o vom cauta in locurile cu vegetatie bogata,in ochiurile goale ale covoarelor de lintita,printre nuferi,de-a lungul vegetatiei,la marginea palcurilor si peretilor de stuf si papura,in ochiurile de apa linistita,facute langa incrucisarea micilor paraiase care traverseaza o zona mlastinoasa.In apele curgatoare si in canale o gasim numai langa maluri cu vegetatie.

    Odata locul ales,vom fixa barca si vom proceda la nadirea de fund in scopul de a aduna pestii in zona aleasa. Vom arunca cativa cocolosi de marimea unei alune,apoi vom intretine o nadire discreta:cam un cocolos de nada la fiecare 3-4 lansari de undita este suficient, cu conditia ca acesta sa se sparga in contact cu apa.

    Muscatura babustii este foarte variata.Uneori,in buna dispozitie de hrana,musca viu si o vom intepa atunci cand pluta se afla in plina coborare;in alte imprejurari,pestele musca timid si atunci acel joc de pluta de care am mai vorbit,isi are din plin rostul sau.

    Desii babusca este un peste mic,are comportati foarte variate de la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta.Maiestria pescarului consta in a face sa raspunda in toate imprejurarile si aceasta ii procura satisfactia tehnicii noi.

Fir intins!si visati la ''MAREA CAPTURA''.