INSTINCTE SI OBICEIURI LA PESTI

In declansarea migratiilor,cauzele cele mai importante sunt transformarile intime produse in interiorul organismului in timpul elaborarii sexuale,sub actiunea agentilor mediului extern. Aceste cauze determina si instinctul de aglomerare si carduire a pestilor,deci asocierea lor in vederea migratiei.
     In afara de instinctul migratiei,mai apare la pesti instinctul de aparare si atac,ca o consecinta a conservarii lor individuale si apararii impotriva dusmanilor sau satisfacerii nevoilor de hrana. Din aceasta cauza,foarte multi dintre pesti sunt dotati cu dinti si ghimpi puternici,cu organe electrice,cu glande otravitoare etc. Cu scopul de a se apara,multi dintre pesti inoata in grupuri mari.

     Manifestarea instinctelor este legata si de o serie de obiceiuri,determinate in buna parte de apararea progeniturii.Rapitorii indeosebi,cum sunt:bibanul si pastravul,dupa depunerea icrelor isi pazesc puii,stand in jurul gramezilor de icre sau siragurilor si in vecinatatea larvelor iesite de curand.

     Somnul pitic isi aseaza icrele pe sub pietre,in gropite si le pazeste pana la aparitia puilor.Tot un somn,din Guiana(Aspredo batrachus)isi lipeste icrele de abdomen si le poarta cu el.
     Altii le adapostesc in gura.
     Guvizii isi ascund icrele pe sub pietre si sub carapacele de scoici acoperite cu nisip,spre a le feri de consumatorii nepoftiti.
     La mreana,icrele sunt toxice si,datorita acestei toxicitati,ele sunt ocolite de dusmanii naturali.
     Boarta,un peste comun apelor noastre statatoare,isi depune icrele in interiorul scoicilor de rau -Anodonta si Unio-unde se clocesc si cresc puii.Dupa ce ei sau inzdravenit,ies afara din carapacea scoicii si-si duc o viata normala.
     Ghidrinul isi construieste un adevarat cuib din plante acvatice,unde-si depune icrele.La intrarea in cuib,barbatusul sta de paza,pana la iesirea puilor.
     In epoca reproducerii,pestii nu se hranesc,pierzandu-si treptat pofta de mancare,datorita intoxicatiei produsa in organism de elaborarea produselor sexuale. Aceasta flamanzire se termina odata cu depunerea icrelor cand pestelui ii devine treptat pofta de mancare.
     In epoca de reproducere,pestii nu se dau la undita,din cauza acestor fenomene.In schimb dupa trecerea perioadei de infometare,ei isi cauta lacomi hrana si prind momelile,aproape fara alegere.
     Multi dintre pesti isi prelungesc starea de flamanzire si in perioada de crestere a puilor,in primele lor stadii,iar in momentul cand pofta de mancare revine la normal,ei ataca propriile progenituri.Pofta aceasta neobisnuita aparuta dupa o perioada atat de indelungata de post ii transforma in niste adevarati canibali.
     Tot printre instincte la pesti se mai poate enumera si preferinta sau repulsia lor pentru anumite schimbari survenite in mediu. Aceste reactiuni ale pestilor determina categoria asa numitelor tendinte sau tropisme.
     Asemenea tropisme pot lua nastere atunci cand pestele este atras sau respins de o sursa luminoasa,puternica - fototropism pozitiv sau negativ. Fototropismul pozitiv se constata la obleti si vaduvita,care prefera lumina,pe cand un fototropism negativ apare la pestii de fund,ca:mihaltul,anghila,somnul pitic,care fug de lumina puternica.
     In cazul cand intervine un agent modificator al mediului, cum este caldura,apare un termotropism, determinat de nevoia de a folosi intr-o anumita perioada a vietii,o temperatura mai ridicata sau mai scazuta a apei.Asa de pilda,un termotropism negativ il au somnii si pastravii in epoca de reproducere,cand cauta apele reci ale paraielor de munte,parasind apa marilor si oceanelor sau a raurilor din regiunile mai joase.
     In functie de reactia impotriva curentului apei si destabilirea in apele statatoare,apare la pesti reotropismul sau limnotropismul (reotropism negativ).In asemenea cazuri,pestii fug de curent sau pornesc impotriva curentului.Limnotropismul sau reotropismul negativ apare la pestii tipic de balta,ca:linul,caracuda,rosioara,in schimb la puietul de ciprinide,la psalmonide si la ciprinidele din rausile de ses si de coline,acest reotropism este pronuntat POZITIV.
     La unii pesti,apare o reactie fata de vibratiile aparute in apa,atragandu-i catre un corp care cade pe suprafata ei. De data aceasta se stabileste un tonotropism pozitiv,cum este acela al pastravului si cleanului. Acesti pesti sunt atrasi catre suprafta apei imediat ce unda ii incunostinteaza,prin vibratiile ei,de prezenta unui corp aruncat pe oglinda linistita.
     Tot in tonotropism apare si la stiuca,atunci cand vibratiile undelor o instiinteaza de prezenta unui peste sau a unei naluci ce inoata sau este trasa in masa apei.In schimb,un tonotropism negativ il gasim la scobar,obleti si vaduvita,care fug de vibratiile cauzate prin azvarlirea unui corp pe suprafata apei.
     Tropismele sunt atitudini reflexe ale pestilor,aparute in urma unei activitati indelungate a organelor de simt.Ele sunt declansate de anumite stari permanente sau temporare ale mediului.
     Cunoasterea lor ajuta pescarilor pentru practicarea pescuitului cu mijloace care pot complecta pacaleala momelilor,cum sunt sursele de lumina,sunetele etc.

FIR INTINS!