Pescuitul la scobar pe rau

Se stie ca varga bologneza se simte cu adevarat in mediul ei pe apele curgatoare.
Una dintre cele mai reprezentative  si indragite specii care traiesc in raurile uneori chiar si in parailele zonei colinare este scobarul. Desii este un peste iubitor de curent si substrat tare, bolovanos, pietros ,el nu se adapteaza cu usurinta si altor medii de viata intalnite pe cursurile raurilor noastre.

Obiceiurile de hranire ale acestui peste,scobar,  difera in functie de caracteristicile hidrodinamice ale biotopului in care isi duc existenta. Un scobar care este  obisnuit cu vaduri line, acolo unde sunt depuse cantitati indestulatoare de nutrienti se va hrani mai retinut. Nu se va repezii sa culeaga orice bucatica de hrana ce-i iese in cale, cum fac de multe ori alti pesti.
Aceasta teorie  mi-a fost confirmata de scobarii raului  Negru ,un afluent mai lenes al Oltului,la primele incercari de apropiere de acest rau (afluent)cand inca nu cunosteam nazurile pestilor de aici,am pescuitcu aceiasi montura, mai robusta pe care o foloseam si pe Olt.

Tremuraturile, tacniturile plutei semnalau prezenta scobarilor dar trasaturile ezitante nu aveau finalitate. Pentru a nu pleca cu traista goala am fost nevoit sa fac cateva modificari le nivelul monturii, care se confirmase buna pe raul vecin,Olt.


Astfel eu foloseam o pluta morcov un fir de 16, un forfac de 14, si un ac de 10.

Apoi am schimbat cu:

1. bologneza 7 m
2. pluta picatura
3. fir principal 0,12
4. forfac de 0,08
5. carlig nr. 12.
6. buchetul de viermusi l-am redus considerabil

Nu puteam aborda eficient  o partida de scobar fara efectuarea unei nadiri adecavte.

Daca la  pescuitul cleanului folosesc mai rar nada sau chiar deloc,la scobar nadirea este hranitoare,odata data nada nu trebuie decat sa astepti oana ce pestii se vor ,,aseza pe nada''.


Nasosul este un peste de card caruia nu-i place singuratatea,unde s-a prins unul e imposibil sa nu mai dea si al doilea, chiar daca refuza pe moment sa puna botul. Pentru a avea un control cat mai bun al liniei ,vom pescuii cu bologneza in aval,de aceea nada trebuie facuta asfel incat nada sa ajunga si sa ramana pe substrat in dreptul locului unde ne-am instalat sau chiar putin  mai jos.


Obisnuiesc sa arunc bulgari de nada, functie de taria curentului, cu 1-2 m in amonte pentru ca acestia sa fie depusi undeva in fata mea. Nada de rau se caracterizeaza printr-o densitate mai mare  si consistenta ridicata fata de cele folosite in mod curent pe lacuri si balti. Din cate am vazut multi pescari pun accent pe capacitatea de legare a nadei uitand si de greutatea ei,o nada usoara oricat de legata ar fi ea va fi deplasata de curent si depusa undeva in josul raului. Sporirea greutatii nadei se poate realiza cu ajutorul unor adaosuri inerte, cu greutate specifica mai mare cum ar fi pietrisul argila sau pamantul de pe malul raului.


In pescuitul modern lestarea a devenit o practica uzuala de aceea firmele producatoare  comercializeaza si diferite tipuri de pamant sub denumirea de ,,terre de riviere'', ,,terre de fond'', ,,terre de somme'' etc.

Pamantul ce intra in compozitia nadei genereaza si un anumit efect de tulburare a apei  fenomen ce deseori declanseaza si instinctul de hranire al scobarului.

Lanseta sau varga fixa au ajuns la lungimi incredibile 10-12 m gratie materialelor de varf carbon sau bor, fara a depasi greuattea de 600 grame, firele mono,de 0,8,-12 rezista fara nici o problema atacurilor scobarului, carligele ceva de calitate buna pot fi rotunde forma cristal sau cu tija lunga sau scurta in functie de momeala pe care o folosim.

Modul de lesatre-plumbii sferci se strang pe fir de la mare la mic ,dinspre pluta spre carlig avnd griga ca o alica de 1 mm  sa ajute forfacul si carligul sa se mentina  in apropierea fundului apei.,nu este rau sa incercam si plumbul culisant cu alica opritoare ,in unele zone chiar da roade.

In ultima vreme pescarii folosesc  lanseta de 3,90(feeder),la fund cu cosulet lestat in care pun viermii.