Zona
1 - in aval de un arbore scufundat . Zona de
protectie si de turbulenta . Crapul va gasi aici hrana necesara -
oferita prin
turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi intotdeauna
adapost si
camuflaj in structura arboricola scufundata . Zona necesita un
echipament mai
greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate - iar la
inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai repede
din zona
de crengi imerse . In general daca crapul apuca sa intre in crengi -
putem sa-i
spunem "La revedere"
Zona 2 - un cuptor sapat de curent in mal .
Recomand
plasarea unei lansete si in aceasta zona - pentru ca putem avea surpriza
unor
exemplare capitale - care isi adapostul in astfel de cuptoare .
Zona 3 - in aval de un prag de pietre . Logica de
recomandare
a unui astfel de loc este similara celei de la pct 1 - cu deosebire ca
aici
turbulenta fiind mai mare - iar protectia redusa , crapul va adopta
astfel de
zone numai pe perioada hranirii , altfel evitind stationari indelungate
in
astfel de zone .
Zona 4 - o confluenta intre 2 ape curgatoare . O
zona
excelenta pentru crap - cu apa oxigenata , adinca si hrana din belsug .
Lipsa
vegetatiei si in general fundul spalat de mal - ofera facilitati diverse
de
nadire corespunzatoare . Una dintre cele mai "prinzatoare" zone din
schema prezentata
Zona 5 - este o consecinta a confluentei dntre
rauri .
Malul spalat din zona 4 se va depune si va crea o zona cu apa mica ,
tulbure si
plina de sedimente in suspensie . Este recomandata pentru pescuitul de
primavara - in acest loc apele incalzindu-se mai repede . Totodata cu o
nadire
corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte in
verile
calduroase
Zona 6 - in general - in astfel de coturi pe care
raul le
face - pe partea exterioara a curburii - apa este adinca , iar pe malul
opus
apa este mai mica - datorita efectului de depunere de sedimente . Sigur
in
astfel de zone adanci exista gropane si praguri care trebuiesc cautate
cu
atentie ! Cele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii .
Zona 7 - iarasi o zona cu potential maxim . Apa
adinca si
prezenta unui mal de vegetatie abundent - face sa se intruneasca
conditii
propice pentru ca crapul sa stationeze si sa hraneasca aici . Camuflajul
este
asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic pe
exteriorul
curburii raului oxigeneaza apa . Se pot planta cu succes monturile la
2-3 metri
in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei griji sporite fata de
eventualele
tentative ale crapului de a-si cauta salvarea pe timpul drillului in
perdeua
ade vegetatie
Zona 8 - in aval de o insula . Zona puternic
turbionata si
care ofera hrana din belsug .
crap - este localizarea acestuia : 7 comentarii
Capturile pescarilor
Ultimele anunturi
Subiecte in forum
-
Caut partener de pescuit 27-07-2020 11:53 - Gann
-
Despre balta Floarea popestiului 10-06-2018 21:21 - Mariuspop
-
caut partener pescar in ape salbatice 20-12-2016 22:48 - zorila
-
permis canalul 5 06-11-2016 11:23 - gabriel
-
Barci pneumatice 01-08-2016 13:58 - MMihai96
-
Balti fara taxe in Bucuresti si/sau imprejurimi ? 18-07-2016 20:06 - AdyCosta
-
Caut partener pescuit 02-06-2016 21:54 - mihaiignat27
-
pescuit la crap 30-05-2016 15:05 - pescuit2016
-
Pescuit in Galati si imprejurimi 19-01-2010 15:18 - zvety
-
pescuit pe canalele de la modelu calarasi 11-06-2013 22:04 - alexdav_tnt
-
Locuri de pescuit in jud. Bacau 15-05-2009 09:34 - sandelki
-
caut partener pescar in ape salbatice 20-12-2016 22:48 - zorila
-
Cazare in Delta 30-05-2010 19:09 - decy13green
-
matrite chefal 27-01-2016 10:45 - Jean 10
-
cine poate sa dea detalii despre balta de la Namoloasa? 11-08-2011 09:02 - bentud
-
Pluta 18-02-2016 19:21 - Andrei_Flaviu
@iser 14.......daca si primavara cauti apa adanca ,atunci scuze dar nu stiu ce capturi ai avut.fire intinse........
p.s....pe caldurile acestea sunt de acord cu tine cu locurile unde adancimea este mare .
eu cand ma duc pe o balta noua, folosesc markerul, masor adancimea apei, vad ce substrat are balta si in general unde e apa mai adanca acolo imi aleg locul, tin markerul in locul ales apoi nadesc cu racheta, catapulta. nu nadesc cu o cantitate mare de nada. nadesc cu o cantitate mare de nada numai atunci cand stau mai mult pe balta. e bine sa nadesti si mult ca ti pestele pe patul de nada
lulufece, mai intrebat aseara. daca le cauti le vei gasi pe net. sunt multe si daca te pasioneaza e ok :)
aqua nu prea inteleg geografia :)))
influienta nr.1 e presiunea atm.!
fazele lunii sunt folosite la pescuiala mai aproape de ecuator!
acolo influienteaza mareele!
spre ex.marea neagra rea si ea mare...
de....1 inch(adica 2,54 cm.).
la 160 km de ecuator, mareea la luna plina ajunge si la 2-3 m.(asta e vazuta....live :))
asa ca...barometrul e mama noastra!
si existenta lu` mustacosu!
restul e....can-can!
super tot,asta tebuia sa-l publici la articole tematice nu aici in forum,dar cine vrea il gaseste si aici
presiunea atmosferica trebuie sa fie constanta
parametrul principal este presiunea atmosferica. aceasta se masoara în milibari (mbar). pîna la 1000 mbar, vorbim de o presiune atmosferica scazuta, la peste 1010 mbar vorbim de o presiune atmosferica ridicata. presiunea atmosferica scazuta înseamna de obicei cer înnorat, vînt si averse de ploaie, în timp ce presiunea atmosferica ridicata este responsabila pentru vreme frumoasa cu cer senin. crapii, ca si toti pestii din familia ciprinidelor, s-au dovedit a fi foarte sensibili la orice schimbare a presiunii atmosferice. deci cele mai bune conditii de pescuit le ofera o vreme constanta peste o perioada de timp cît mai lunga. singura exceptie este o perioada calduroasa în timpul verii, cînd temperatura apei poate trece peste baremul critic de 23 de grade celsius. conditii acceptabile ofera si o presiune atmosferica în scadere (adica atunci cind vremea se "înrautateste"), în timp ce o presiune în crestere este garantia unui esec pescaresc. se poate spune ca o presiune atmosferica scazuta ne ofera cele mai bune conditii. de ce? aceasta situatie meteorologica ne aduce de obicei temperaturi relativ constante si mai ales medii, indiferent de anotimp. Ã