Relaxarea elastica

Salut tuturor.Imi cer scuze ca acest articol nu e scris de mine ci e copiat de pe alt site.Cu scuzele de rigoare va rog sa-l cititi pentru ca e interesant.

Cand musca pestele? O intrebare care ne framanta pe toti si un raspuns ce pare o luare peste picior simpatica.

Inainte sa venim pe balta si dupa ce plecam. Acesta a fost incheierea la un articol despre teoria solunara, citit prin anii ‘70 in ‘Vanatorul si pescarul roman’.

Dar fiecare raspuns duce la o noua intrebare.De ceatunci ? Cred ca, pe langa solunare si povesti pescaresti, e vorba de interactiunea, nici nu stiu cum s-o numesc mai bine… paranormala, peste-pescar. E mai greu de realizat, si mai greu de explicat, dar usor de remarcat.

Cand cautam sau ne apropiem de un loc bun , vedem pe apa urme de "activitate" piscatoriala. Dar de multe ori aceasta se domoleste cand incepem sa ne instalam (la fix) sau sa lansam (la pescuitul cu naluci-spinning). Iar cand am strans pentru ca nu musca sau trebuie sa plecam acasa (la stationar), respectiv plecam de pe loc, la spinning, parca activitatea se invioreaza brusc. (Uneori , daca ne intoarcem, situatia se repeta, ca in desenele animate). Asta, chiar de am facut tot atata deranj, si cand am venit, si cand am stat sa-i prindem, si cand am plecat. Singura modificare esentiala este actiunea noastra: prospectare sau plecare-activitate a pestilor sporita; actiune de a pescui-activitate redusa.

La fix, daca stam o perioada indelungata, muscaturile pestelui sunt mai dese cand pescarul nu se afla fizic langa scula. Cand pleaca la vecin, la tufis, la masina. Sau, daca dati cu mai multe lansete, de multe ori musca exact la cea mai nesupravegheata sau mai indepartata.

Stiu o situatie povestita de unprieten

, in care pescarul, pe o balta cu muscaturi frecvente, cand prezentarea se lasa asteptata, trebaluia la termos, la tigare, isi muta atentia de la scule si bambine; iar muscatura nu intarzia.

Si la rapitor, am deseori muscaturi cand ma uit la peisaj, cand nu ma astept. Sau, foarte des, cand ma hotarasc sa plec, sa schimb locul sau naluca.

E valabil si cand pescarul e plecat doar cu mintea. Viseaza, picoteste, doarme, e ametit de un paharel inplus

. Iar oamenii se intreaba; cum de a muscat la ala baut si neatent? Pai, poate tocmai pentru ca era baut si neatent. Si de ce nu a dat la mine, ca eram pregatit "sa-l omor" ? Pai, tocmai ca erati pregatit sa-l omorati. Si nici o lighioana nu vrea sa fie omorata, mai ales daca si simte ca asta urmeaza. N-ati observat de cate ori musca sau tantarul decoleaza tocmai cand vreti sa il (o) striviti? Inainte de a declansa miscarea, exact atunci cand v-ati hotarat sa omorati insecta. Iar ea se afla pe perete, fara sa fie in contact fizic cu dvs., fara sa se iste bruma vreunei miscari sau a unui curent de aer.

Sunt iarasi cunoscute cazurile in care pescari, unditari, drumeti, vanatori fara arma la ei, facand cam acelasi zgomot sau agitatie, sunt rabdati de catre salbaticiuni mult mai aproape decat vanatorii inarmati pusi pe fapte. Ratele salbatice sunt exemplele cele mai la indemana. Nu am arma, dar inclin sa-i cred pe vanatori ca o tinta dificila este…cioara, de care alfel ne izbim la tot pasul.

Nu stiu cum se propaga informatia aceasta. Dar se verifica prea des.

Sau, de ce partenerii nostri de pescuit, mai putin determinati ca noi-copii, femeile, incepatorii-au mai multe si mai bogate intalniri cu pestii ? Ma refer la prezentari, nu la rezultatul final al intalnirii, care desigur, depinde si de maiestria pescarului. Pai, emit si eu o ipoteza, tocmai pentru ca femeile sau copii, filogenetic, de la pesteri incoace, au fost mai putin "vanatori" ucigasi decat barbatii maturi. Iar incepatorii, precum copiii, de multe ori sunt relaxati, luind pescuitul "injoaca

". Acel biocamp agresiv, nepus in evidenta de stiinta clasica, dar care e posibil sa existe, poate fi perceput de necuvantatorii nostri parteneri de sport.

Ar mai fi problema vectorului prin care transmitem intentiilor noastre agresive. Pe langa calea necunoscuta, paranormala, cred ca exista si ceva mai concret.

Multe intrebari, cu voce tare sau in gand, pe care ni le tot punem pe balta sunt de genul: cum de a dat crapul la ala cu varga aia veche, proasta, de trestie ? Pai, poate tocmai ca era de trestie, materialnatural

. Ati remarcat probabil ca la sculele vechi, din materiale naturale (trestie, bambus, piper), chiar echipate grosier la linia fir-plumb –ac, sunt neasteptat de multe prezentari. Pentru a avea aceleasi rezultate la vergile de sticla, compozit, carbon, kevlar si alte cristale lichide, tot urcand spre "hi-tech", trebuie sa umblam tot mai mult la finetea montajului, la distanta de pescuit, la cantitatea si calitatea nadei. E adevarat, printr-un material hi-tech se transmite mairapid

prezenta pestelui. Dar informatia se propaga si in sens invers, de la pescar catre peste. Nu ma gandesc doar la perceptia mecanica: am luat varga in mana, pestele a "simtit" ceva in momeala sau naluca ce se vrea naturala. Cred ca prin intermediul vergii se transmmite si o altfel de informatie. Tot batand malurile dupa iluzia salaului, am trecut pe langa multi oameni care dadeau, la fix, la crap sau caras. Imi este tot mai clar ca, mentinand celelalte variabile pe cat posibil asemanatoare, mai multe prezentari au cei cu vergi mai putin carbonate, kevlarate, borate. Adica cei cu lansete de fibra de sticla sau materiale compozite. La inceput am crezut ca localnicii sau cei cu mai mult timp si mai putini bani compenseaza decalajul tehnologic cu mai buna cunoastere a locurilor si, cu mai multe ore de "iesiri" pe balta. Aceasta fiind singura explicatie a intalnirilor mai numeroase cu pestele.

Mai multe am patit si vazut la pescuitul stiucii, cu naluci. Am avut ocazia de-a lungul a trei ani, pescuind alaturi de aceeiasi oameni, sa constat, in conditii asemanatoare, ca cei care au tot "up-gradat" vergile cu unele mai bogate in carbon, cu un modul de elasticitate mai ridicat, au avut prezentari tot mai rare. Nu ma refer la scaderea generala a numarului pestilor din balta, ci la locul in clasamentele neoficiale dintre noi.

Si cele mai prinzatoare vergi ale mele au fost cele de fibra de sticla. Si la rapitor, si, inainte de acesta, la stationar. Am avut o Daiwa Regal, ce parea uzata moral si a tot schimbat proprietari pe traseul Bucuresti-Ploiesti si retur, timp de 10 ani. Dar toti, cu mine in frunte, am realizat ce prinzatoare era… dupa ce nu o mai aveam. Iar acum, in patria carbonului, USA, unele din marile firme producatoare de lansete mentin in fabricatie vergi de sticla (St.Croix) sau produc de cativa ani serii speciale, mai lente, mai blande, cu carbon mai putin "modulat" (GLoomis).

Statistic vorbind, la americanii, aflati in avans tehnologic, tendinta este totusi catre vergirapide

si puternice (inalt modulate, carbon catre 100%, lacuri de acoperire cat mai putine) si noi generatii de multifilamente. Din ce am vazut si citit, ei fac pescuit sportiv in special la bibanul american (bass), de multe ori de suprafata. Astfel, materialele bune conducatore de vibratii mecanice, electromagnetice si Dumnezeu si pestii mai stiu de care, vin in mai putin contact cu apa, mediul vietii.

Apelez din nou la experienta propie si la cea a tovarasilor de pescuit, pentru a privi, dintr-un punct de vedere nou, impactul noilor "fire" de pescuit impletite, multifilamente, tresele tip "dyneema" ("ata"). Cred ca putem compara saltul de la monofilament (nylon, guta) la "ata", cu cel de la vergile de sticla la cele de carbon. Lipsa de elasticitate si marea rezistenta la rupere sunt caracteristicile esentiale ale acestora. Dar, pe langa avantajele si dezavantajele analizate de publicatiile de specialitate, am constatat: de cand pescuiesc mai mult cu multifilamente decat cu batranul "mono", am mai putine prezentari. Cred ca asemenea vergilor, "ata" informeaza pestii veniti in contact cu naluca nu numai despre prezenta fizica a pescarului. Ci si cumva, despre cea biologica, a unui dusman viu sinatural

. De multe ori, in aceeleasi partide, acelasi om, schimba bobina echipata cu "ata" cu cea cu monofilament si parca apar si pestii. Iar craparii cu capturi multe, chiar daca au adoptat "ata", de obicei o folosesc doar la montajul final (chiostec, inaintas, sa nu zic bomba, ca nu e sportiv). Cred ca acest material, polietilena de inalta densitate pe numele lui, tras, extrudat, impletit, tehnologizat si retehnologizat, e mai bun conducator de biocamp al pescarului decat batranul monofilament. Sau decat stramosii naturali folositi de bunicii nostri.

Ce asi spune in loc de incheiere ? Psihic, e bine sa fiti relaxat. Cu cat veti fi mai relaxat si mai detasat de rezultatul confruntarii, cu atat aveti mai multe sanse sa o repetati. Regasiti inocenta copilariei sau puritatea incepatorului ar spune un indrumator spiritual. Cu cat va enervati mai mult dupa un eventual rateu, cu atat aveti sansa sa il repetati pe acesta. Un exemplu …interesant este neplacuta situatie in care colegilor incepe sa le creasca traista, iar dumneavoastra….tensiunea. Este si datorita "iesirii din mana", dar, zic eu, si datorita biocampului agresiv (la adresa pestilor, desigur).

Materialele ansamblului varga –fir, normal ca a evoluat si nu ne mai putem intoarce la combinata joarda alun-fir de matase-pluta de cocean-forfac din coada de cal-bold indoit. Dar nici nu as recomanda capitalizarea tuturor sperantelor in ultimele aparitii, pentru ca de multe ori, acestea sunt si cele mai indepartate de natura. Daca in medicina, sport, nutritie, se redescopera valentele naturale, cred ca principiul naturaletii se poate lua in considerare si la sculele de pescuit. Nu alergati (ca mine) dupa lansete noi. Noi si ca exemplar, si ca model. Sau, daca sunt noi, inalt modulate si scumpe, nu asteptati maximul de la ele din primele iesiri. Infilmul

de referinta al pescarului roman, "Operatiunea Monstrul", Titus Popovici, prin gura marilor actori, filosofa "hainele

pescarului trebuie sa fie arse de soare, batute de vanturi si de ploi...". De ce nu si lanseta? Prin mai multe iesiri la apa, se mai leapada si ea de haina tehnologica. Odinioara, autoturismele se "rodau" mai serios, si apoi aveauviata

lunga.

Cand aveti de a face cu pesti prudenti, evitati pe cat posibil combinata varga de carbon 100%-multifilament.

Fie ca dati la fix, fie la spin (naluci), o varga mai blanda, lenta, elastica, cu varful sensibil, cu un modul de elasticitate mai scazut, va fi mai putin perceputa de pesti. Si mecanic si, cred eu, altfel.

Fiti relaxat si elastic, pliindu-va pe realitatea locului si momentului, binomul unditar-echipament armonizandu-se, completandu-se, corectandu-se. Si, mai ales, nu va propuneti sa prindeti toti pestii, "give fish a chance". Pestele dumneavoastra oricum nu vi-l ia nimeni.

Sper ca nu v-am plictisit.Va doresc un an plin de peste.