Despre Crap

Crap

Crapul este un pește de apă dulce foarte răspândit, aparținând familiei Cyprinidae. Originar din Europa și Asia, a fost introdus în aproape toate părțile lumii, cu excepția zonelor polare.

Crapul are un corp robust, acoperit cu solzi mari și lucioși, de culoare brun-aurie. Se distinge prin cele două perechi de mustăți situate în jurul gurii. Există și varietăți domestice, cum ar fi crapul oglindă (cu puțini solzi mari) și crapul golaș (aproape fără solzi).

Preferă apele stătătoare sau lin curgătoare, cu fund mâlos și multă vegetație. Îl găsim în lacuri, iazuri, bălți și râuri mari din zona de șes.

Crapul poate trăi destul de mult, atingând adesea vârste de peste 20-30 de ani, iar în captivitate chiar și mai mult. Poate crește considerabil în dimensiuni, depășind uneori 1 metru lungime și 20 kg greutate.

Este un pește omnivor, hrănindu-se cu plante acvatice, insecte, crustacee, moluște, viermi bentonici, icre și resturi de pești. Caută hrana pe fundul apei, răscolind sedimentele cu ajutorul mustăților. În timpul iernii, devine mai puțin activ și se retrage pe fundul apei.

Reproducerea la Crap

Reproducerea la crap este un proces complex, influențat de temperatura apei și de atingerea maturității sexuale. Iată principalele aspecte ale reproducerii la crap:

Maturitatea sexuală: Crapul atinge maturitatea sexuală la vârsta de 3-4 ani pentru masculi și 4-5 ani pentru femele, deși acest lucru poate varia în funcție de condițiile de mediu și de hrană.

Perioada de reproducere: Reproducerea are loc primăvara și la începutul verii, de obicei când temperatura apei atinge și se menține între 18-20°C. Această perioadă coincide adesea cu înflorirea salcâmului în regiunile noastre.

Comportamentul de reproducere: În perioada de reproducere, crapii devin mai activi și se adună în grupuri. Femela, urmărită de mai mulți masculi, caută zone cu vegetație submersă sau zone inundate cu apă puțin adâncă, unde își va depune icrele. Masculii stimulează femela lovind-o în abdomen cu botul.

Depunerea și fecundarea icrelor: Femela depune un număr foarte mare de icre (între 100.000 și 1.000.000, în funcție de mărimea și vârsta sa) pe vegetația acvatică sau pe alte substraturi. Icrele sunt lipicioase și aderă la suprafețe. Masculii eliberează lapții (sperma) deasupra icrelor pentru a le fertiliza. Fecundația este externă, având loc în apă.

Incubația icrelor: După fecundare, icrele încep să absoarbă apă și se măresc de câteva ori. Perioada de incubație durează de obicei între 2 și 7 zile, în funcție de temperatura apei.

Eclozarea și dezvoltarea larvelor: Din icre eclozează larvele, care inițial se hrănesc cu zooplancton. Pe măsură ce cresc și ating aproximativ 1.8 cm lungime, încep să consume nevertebrate de fund, similar cu hrana adulților.

Reproducerea artificială: În piscicultură, se practică reproducerea artificială pentru a controla procesul și a obține un număr mai mare de puiet. Aceasta implică selectarea reproducătorilor, stimularea depunerii de icre și a eliberării de lapți prin injectarea de hormoni, fecundarea manuală a icrelor și incubarea lor în condiții controlate.

În mediul natural, rata de supraviețuire a icrelor și a puietului este influențată de factori precum temperatura apei, oxigenarea, prădătorii și disponibilitatea hranei.

Crap - modul de hranire

Crapul este un pește omnivor, ceea ce înseamnă că dieta sa este variată și include atât materii vegetale, cât și animale. Modul în care se hrănește depinde de vârstă, habitat și disponibilitatea hranei.

Crapul își caută hrana în principal pe fundul apei, răscolind sedimentele cu ajutorul mustăților sale sensibile. Aceste mustăți îl ajută să detecteze particulele de hrană ascunse în mâl sau printre plante. Are o gură protractilă (care se poate extinde), adaptată pentru a aspira hrana de pe substrat. De asemenea, poate să se hrănească și în masa apei sau chiar la suprafață, dacă găsește surse de hrană acolo (de exemplu, insecte căzute).

În stadiul tânăr (puiet): Se hrănește în principal cu zooplancton (organisme microscopice din apă). Pe măsură ce crește, începe să consume nevertebrate de fund, cum ar fi larve de insecte, viermi și crustacee mici.

Ca adult: Dieta devine mult mai diversă. Include:

Plante acvatice: Diferite specii de alge și plante cu frunze moi.

Invertebrate: Insecte și larvele lor (chironomide, libelule etc.), crustacee (raci, dafnii), moluște (melci, scoici), viermi bentonici (tubifex).

Detritus: Materie organică în descompunere de pe fundul apei.

Icre și puiet de alți pești: Ocazional, poate consuma icre sau pui mici de alte specii.

Resturi vegetale și semințe: Uneori, se hrănește cu semințe căzute în apă sau resturi vegetale.

În piscicultură, crapul este hrănit cu furaje speciale, formulate pentru a asigura o creștere rapidă și sănătoasă. Aceste furaje pot conține cereale, șroturi de oleaginoase, făină de pește și alte ingrediente.

Despre pescuitul la Crap

Despre pescuitul la crap: se pescuieste prin metoda cu pluta si prin cea cu plumbul pe fund. Pescuitul cu pluta se foloseste mai ales in ape statatoare, in zonele cu mult papuris si stuf (in Delta, la balti, brate moarte etc.), unde carligul se arunca la distante mici, alese cu multa precizie.

Pescuitul crapului este unul tipic de fund.

Gastronomia la - Crap